M-am bagat in pat. Sunt doar in chiloti si intr-unul dintre tricourile mele preferate de stat in casa. N-am mai dormit de mult timp asa. Dar azi...AZI mi-a fost dor de el. Azi m-am gandit mult la el...mai mult decat trebuia, cu mult mai mult decat merita.
Azi simt nevoia sa nu am prea multe pe mine. Povara amintirilor ma incarca suficient de mult. In noaptea asta vreau sa ma simt usoara, dezgolita de particule negative, vreau sa am respiratia usoara, mintea limpede, sufletul insetat de nou.
Maine dimineata e o noua zi, e un alt azi, un "azi" diferit. Cand ma voi trezi, voi bea din cana mea de lapte , ma voi bucura de un nou inceput si ma voi gandi la multe, la atat de multe incat sa nu mai fie nevoie sa fac trimitere la ieri, adica la AZI, adica ..la AZI`ul asta nenorocit de care mi-e dor , de care nu mai vreau sa stiu.
Ador sistemul asta uman de dulap cu multe sertarase, multe si umplute cu diverse chestioare. Azi deschid unul, maine deschid altul si uite asa...creez noi amintiri, indes mai adanc in sac amintiri mai vechi , le fac din ce in ce mai vechi pana cele noi reusesc sa imi bucure sufletul fara umbre de praf din vechiul sertaras. Maine o sa deschid un alt sertaras. In cel de azi nu trebuia sa sterg praful, nu swtiu de ce l-am mai deschis. La naiba cu greselile astea ! Eh ..dar maine e un nou sertaras la rand, sunt zambete ce stau sa le vina randul pentru a iesi la iveala, sunt ganduri noi, NOI !
