Dincolo de bine ,dincoace de rau !

Am ales sa raman pentru ca oricum nu puteam pleca. Sau nici nu vroiam. Sau amandoua.
Dincolo de toata hotararea si nehotararea mea, dincoace de orice urma de inversunare…
Stiu ca orice as face, m-as intoarce cu ochii inchisi inapoi. Sunt intre bine si rau: dincolo de bine, dincoace de rau. Prinsa intr-o nebunie din care refuz sa ies. Nebunie care ma face fericita… Si asta e tot ce conteaza.
Sunt linistita si impacata cu mine. Nu vreau mai mult decat am, pentru ca am mai mult decat si-ar dori altii… mult mai mult Si mi-e bine asa. Nu ma implineste in felul in care am visat, poate ca putina afectiune in plus e tot ce imi lipseste. Dar mi-e bine, momentan mi-e bine. Timpul e cel care va decide oricum…
Pentru ca eu asta sunt, pentru ca ma cunosc si pentru ca stiu ca…

Si-atunci… ce rost ar avea sa incerc sa mai plec?