- Nu conteaza.
- Ba da, conteaza. E adevarat ca faptul ca eram cu ea in masina te pune pe ganduri si te face sa crezi diverse lucruri. Lasa-ma sa iti explic, macar pe scurt.
- Te ascult. La urma urmei, ai dreptul la replica, la varianta ta.
- Ne-am despartit in seara aia pentru ca voiam sa iti fiu alaturi in perioada asta grea, promitandu-i ca dupa ce iti revii, ma voi impaca cu ea. I-am spus sa nu ma mai caute asa des, avand in vedere ca sunt cu tine. Nu voiam sa te stiu suparata cand vedeai ca imi da sms-uri sau ma suna.
- Asa...
- A stat cu ochii pe noi toata saptamana si stia ca iesim des si multi ii spuneau ca ma vedeau fericit cand eram cu tine, ceea ce a facut-o sa devina cam geloasa. Azi m-a sunat plangand, spunandu-mi ca ii e dor de mine si ca nu mai vrea sa continue cu chestia asta, ca ei nu ii pasa de tine sau ca treci printr-o perioada grea. M-am speriat cand am auzit ca plangea, asa ca i-am zis sa ne intalnim maine sa vorbim. A zis ca nu poate astepta atat si daca nu accept sa ne vedem chiar in seara asta, isi va face aparitia la bar si-ti va spune tot adevarul. De-asta am tot tras de timp, ca sa nu mai ajungem la bar, in caz ca era ea acolo.
- Aha... Si cum sa te cred? De ce te sarutai cu ea? De ce o imbratisai? De ce te-ai dus cu ea la bar?
- In primul rand, ea m-a sarutat pe mine si ca prostul, i-am raspuns. Am imbratisat-o pentru ca iarasi incepuse sa planga, iar eu ii zisesem sa se termine totul, ca imi e bine cu tine si ca nu mai vreau sa ma impac cu ea. Am mers cu ea la bar pentru ca, dupa cum ti-am zis, plangea incontinuu, si am vrut sa o opresc cumva, asa ca am dus-o in public, la prietenii nostri adica...
- Acum totul are o explicatie, dar imi vine greu sa te cred. Stii cat am suferit din cauza ta si stiu ca si tu ai suferit din cauza mea si am crezut ca acum ai mai dat o sansa relatiei noastre. Pe de o parte, vreau sa fiu cu tine, pentru ca te iubesc foarte mult, dar pe de alta parte, simt compasiune din partea ta.
- Nu stiu unde vezi tu compasiune in comportamentul meu. Nu mi-a fost mila de tine in niciun minut. Intr-adevar, la inceput imi era greu sa fiu tandru cu tine, asa deodata, dar mila nu am simtit niciodata.
- Ma duc acasa...
- Ai incredere sa ma lasi singur cu ea?
- Da.
Am plecat. Nici macar nu l-am pupat si nici nu i-am zis papa. Nu stiam ce urma sa faca. Nu stiam daca ma minte. Un lucru e cert. Unul dintre ei doi ma mintea si trebuia sa aflu cine cat mai repede.
