Lacrimile curg si inunda trupul obosit. Ating mana stanga si se varsa in pumn. Am plans azi si voi plange si maine. Cand privesti obiectiv totul e simplu atunci cand se sfarseste, imi intind lacrimile pe o coala si distrug cerneala. Sperantele sunt cele care mor, azi ele au murit primele, au murit inaintea iubirii pe care nu vrem sa o acceptam sau ... Speranta s-a sinucis cand a vazut ca am lasat-o singura uitata de timp intr-o cutie albastra,s-a aruncat intr-o liniste absurda, acea liniste care acum imi curge prin vene.
Tu esti copacul, eu sunt frunza. Tu esti iubirea, eu sunt gelozia, tu-nisipul, eu-marea, tu-cerul, eu-luna, dar niciodata nu vom fi aceeasi. Pentru ca suntem diferiti, pentru ca nu ne mai acceptam decat la general, pentru ca eu sunt cu tine, dar nu langa tine.
Doua frunze, doi ochi, doua buze- nu suntem noi. Cu obrajii scaldati in lacrimi imi trimit gandurile catre tine, se intorc mai amagite decat au plecat.
Un vis pierdut, dar unde l-ai pierdut?
