Azi.Maine.Mereu

Lasa-ma... ... sa urlu ... sa zac intr-un colt. Nu te uita la mine si concentreaza-te asupra cafelei reci de pe masa. ... sa plang pana ochii mei sunt atat de umflati incat nu mai pot sa ii tin deschisi si adorm ghemuita intr-un colt al patului. Tu continua sa te uiti la tabloul de deasupra mea si la dezordinea care a ramas in urma. ... dezbracata pe podea. E racoare si imi place si nu conteaza ca o sa racesc sau ca tremur atat de tare incat nu mai pot sa respir. Nu te deranja sa te ridici sa ma acoperi, nu-i nevoie. ... sa fiu furioasa, sa lovesc peretii, sa ma ranesc, sa simt si sa ma plimb prin camera mica asemeni unui leu in cusca. Tu ramai in coltul tau si fa ce faci mai bine: ia-ti capul in maini, acopera-ti urechile, leagana-te si ignora-ma. ... sa iti reprosez tot ce e rau in viata mea, si sa te invinovatesc pentru simplul fapt ca de la un timp nu mai are nici o directie. O viata pe care uneori nu vreau sa o mai traiesc, dar totusi o fac numai ca sa iti fac in ciuda si sa iti arat ca pot sa ma descurc. Stai si priveste prin mine de parca as fi o fantoma. Desi nu vrei s-o accepti stii foarte bine ca am dreptate. ... sa visez vise colorate, pline de viata si de lucruri copilaresti si imposibile. Tu ramai in lumea ta alba si goala, ramai cu aspiratiile si cu lucrurile tale serioase si realizabile. ... sa respir. Nu imi mai zambi, nu imi mai vorbi, nu ma mai suna, nu imi mai scrie, mai bine nu ma mai baga in seama, uita ca exist, sterge-ma din viata ta... stiu ca de fapt asta iti doresti. ... sa imi traiesc viata, nu ma sufoca si nu-mi pune bete in roate. Nu incerca sa ma schimbi doar pentru ca tu cauti perfectiunea. Perfectiunea nu exista decat in mintea ta. Tu esti perfect si eu sunt doar o jucarie stricata cu care te-ai jucat odata, de care te-ai plictisit si pe care ai abandonat-o intr-un colt al camerei. ... sa fiu curioasa si nu ma acuza pentru simplul fapt ca vreau sa stiu. Pana la urma e dreptul meu si nu imi pasa ca tu preferi sa nu iti complici viata cu lucruri marunte care nu te afecteaza direct. Ramai in ignoranta ta si lasa-ma sa-mi aflu limitele. ... sa fiu copil, sa imi construiesc castele din praf de stele, sa ma tin de mana cu visele, sa rad la soare si sa ma iau la intrecere cu vantul. Pentru mine nu conteaza ca o sa cresc, nu conteaza ca o sa imi naruiesc castelul construit cu atata grija, nu conteaza ca visele or sa ramana vise, nu conteaza ca soarele o sa apuna si nici ca vantul nu o sa mai bata intr-o zi. ... sa ma joc cu culorile verii si sa incerc sa desenez ceva frumos. Nu o sa fie mai frumos ca tine, sau mai frumos ca zambetul pe care mi-l arunci cand imi mai spui vreo rautate, dar macar o sa incerc. Si tu o sa razi de desenul meu copilaresc si mai mult ca sigur o sa il transformi intr-un ghemotoc de hartie si o sa il arunci in primul cos ce-ti va iesi in cale. ... sa merg pe drumul meu chiar daca este cel gresit si plin de gropi. Tu ramai pe al tau, cel pe care-l consideri corect. Urmeaza-ti rutina si nu iti asuma nici un risc. De ce sa gresesti cand poti sa faci totul impecabil? Eu o sa imi dau seama la un moment dat ca am ales gresit si o sa ma intorc, mai obosita, dar mai inteleapta. ... sa alerg dupa vise desarte, dupa iluzii. Sunt ale mele si chiar daca nu o sa gasesc nimic, sau daca voi fi dezamagita de ce voi gasi, tu o sa ai un motiv in plus sa ma certi si sa imi spui: “Stiam eu!”. Tu ramai cu concretul si cu lucrurile tale palpabile. ... sa mananc toate prostiile: McDonalds, KFC, bomboane, ciocolata.. toate amestecate sau pe rand. Stiu ca nu sunt bune pentru mine, dar o viata am si am de gand sa o traiesc si sa “o mananc” cum vreau. Asta macar e un lucru pe care il facem amandoi si il facem bine, ne otravim cu tot felul de prostii. … sa beau cand simt nevoia sa beau. Sa beau cand sunt fericita, sa beau cand imi vine sa plang si stiu ca nu am voie sa o fac, sa ma fac praf cand totul merge prost si vreau sa uit. Stai si priveste-ma, acuza-ma, supara-te pe mine, dar niciodata sa nu te gandesti sa iti fie mila de mine. N-am nevoie de mila ta. … sa rad. Sa rad de mine, de tine, cu tine, sa rad de si la oamenii de pe strada. Sa le arat un copil fericit care imprastie fericire si zambete peste tot in jurul lui, un copil care vrea sa ii faca fericiti pe cei de langa el si mai ales pe tine. Dar stai ca m-a luat valul... tie nu iti place sa razi, si nu iti place cand rad. Pentru tine ar fi mult mai bine daca am fi toti morocanosi si cu colturile gurilor lasate. Asa ar fi ideal, da. ... sa simt tot ce se poate simti: durere, iubire, ura, fericire, frica... tot. Lasa-ma sa trec prin toate starile astea si in loc sa ramai indiferent iubeste-ma pentru ca de asta am nevoie, nu de dispret si de ignoranta, lucruri pe care tu mi le oferi zilnic. ... sa cad si sa ma lovesc. Stiu ca oricat mi-as dori eu tu nu vrei nici sa ma prinzi, nici sa ma tii in brate si nici sa imi spui ceva care m-ar face sa ma simt mai bine. Dar asta e... o sa cad, da... si o sa ma ridic asa cum am facut de nenumarate ori pana acum. Nu am nevoie de ajutor, nici de la tine si nici de la altii. ... sa cant chiar daca ma apuca noaptea tarziu pe la 2. O fac pentru tine, pentru ca sunt fericita si pentru ca imi place sa te tin in brate si sa iti soptesc la ureche un cantec care o sa te adoarma. Si eu o sa raman treaza toata noaptea si o sa ma uit la tine pentru ca imi place sa te vad cum dormi. Pentru tine stiu ca asta e inca o prostie de-a mea, dar m-am obisnuit deja si acum nu mai doare. Din contra, ma face sa zambesc cand ma gandesc. ... sa-mi dorm somnul intinsa pe pat sau facuta covrig, cu un urs in brate sau cu perna uda pe care o tin asa de strans in pumni incat ai impresia ca mi s-a oprit circulatia. Lasa-ma sa am somnul linistit si in loc sa ma impingi in perete pentru ca ti-e cald sau ca nu ai loc de mine, mai bine deschide-mi pumnii, ia-mi perna din brate si pune-te tu in locul ei. ... sa te lovesc atunci cand sunt prea nervoasa si cand tu esti mult prea nepasator ca sa vezi ca eu de fapt incerc sa iti explic ceva. Ia-mi incheieturile in manile tale si tine-ma la distanta chiar daca tot ce vrei sa faci in momentul ala e sa ma dai afara, sa inchizi usa si sa nu mai auzi de mine niciodata. … sa te las sa pleci. Da-mi puterea sa suport lucrul asta, sa am vointa si forta sa trec peste acest nou gol din viata mea. ... sa iti arat ca sunt altfel si ca nu sunt ce ai crezut ca sunt, sa iti arat ca imaginea aia stearsa si lipsita de simtire are de fapt o forma si nu e superficiala. Lasa-ma sa-ti arat ca eu sunt eu, si nu suma persoanelor din jurul meu, ca eu sunt eu si nu prietenii sau familia mea sau oamenii de la munca sau mai stiu eu cine. Lasa-ma sa iti arat ca eu nu sunt nici ei, nici tu, dar ca impreuna am putea fi noi. ... sa incerc sa iti cer iertare pentru lucruri de care sunt vinovata si pentru lucruri pe care nu le-am facut, dar de care ma crezi vinovata. Poate asa o sa iti dai seama ca imi pasa si ca vreau sa reusim ceva. Poate asa o sa te mai inmoi si tu si o sa vezi ca nu e asa greu sa mai lasi de la tine si sa intelegi ca nu totul e asa cum crezi tu. ... sa ma bucur de mesajul pe care mi l-ai trimis la 2 dimineata. Nu strica totul cu o vorba rautacioasa aruncata total aiurea, doar pentru ca stii ca o sa ma doara si pentru ca tie iti place sa faci asta. ... sa te aud. Cateodata e singurul lucru pe care vreau sa il fac. Sa stau cu tine la telefon si sa te aud cum respiri chiar daca nu zici nimic, sa te aud cum zambesti ca un baietel care stie ca a facut o prostie si sa te aud cum ma intrebi ce fac dupa 5 minute de stat fara o vorba. ... sa uit de tot ce a fost si de tot ce ar fi putut sa fie, daca am fi fost mai intelegatori, sa ma desprind de lumea pe care am avut-o sau pe care am fi putut sa o avem, sa plec si sa te las undeva in urma uitat de lume si singur asa cum vrei sa fi. De ce sa te astept cand tu nu vrei sa ma intelegi, si de ce sa te inteleg cand tu nu ai puterea sa te intelegi pe tine insuti si nu vrei sa accepti ceva ce te-ar putea schimba ? ... sa te privesc si sa incerc sa ma conving ca tu nu esti bun pentru mine. Sa ma uit la tine si sa iti vad toate defectele si nici unul din lucrurile bune care stiu ca dorm in tine si asteapta sa fie trezite. Lasa-ma sa te privesc si ajuta-ma sa urasc ceea ce vad. ... sa nu imi pese de ignoranta ta. Daca tu poti s-o faci de ce nu as putea si eu? Nu-i greu, dar n-am vointa necesara. Nu vreau sa te dispretuiesc, nu vreau sa te urasc pentru ce esti sau pentru ce cred eu ca esti si mai ales, nu vreau sa te urasc pentru ce nu esti, sau pentru ca nu esti asa cum vreau eu sa fi. ... sa te ajut pentru ca stiu ca pot s-o fac daca imi dai voie. Pot sa te tin de mana si sa fiu cu tine si pot sa merg langa tine si sa le arat celorlalti ca nu esti singur, ca ma ai pe mine. Dar tu nu vrei asta. Tu vrei sa traiesti si sa mori in singuratatea ta, cu lumea ta si cu tot ce iti place tie. Nu ma accepti, e mult mai amuzant sa ma respingi. ... sa cred ca poate intr-o zi o sa te schimbi si ca poate o sa fie bine. Lasa-ma sa cred asta chiar daca e doar o iluzie, ti-am spus si mai devreme ca nu ma deranjeaza sa alerg dupa ele. In schimb, hai cearta-ma, si spune-mi ca nu-i bine ce fac si ca o sa ma ranesti. Nici de asta nu-mi pasa. ... sa te sarut in fiecare zi si sa iti multumesc ca ai aparut in viata mea. Intr-o zi s-ar putea sa iti dau ultimul sarut, si o sa fie cel mai dulce si in acelasi timp cel mai dureros. Dar pana atunci lasa-ma s-o fac in fiecare zi, pentru ca in momentul ala viata mea chiar are un sens si tu esti praful meu de stele, visul meu, soarele meu, vantul care ma poarta departe si noaptea calda in care stau la tine in brate. ... sa exist in lumea mea imperfecta si plina de goluri, cu visele mele neimplinite si cu sperantele mele desarte. Lasa-ma sa imi traiesc viata mea de om naiv care crede ca poate sa aiba tot daca spune un simplu “Te rog..”, viata mea plina de stele, lumina, culoare, oameni buni si rai, succese si neimpliniri, furie, sentimente amestecate si facute ghem in stomac, viata mea plina de tine. Macar e plina de ceva, chiar daca acel ceva e suma unor lucruri care prin definitie se resping. ... sa te iubesc.

imi vine sa strig sa spun cu voce tare E PREA MULT...prea multa inghesuiala,prea multa fuga inutila,prea multe eforturi prea multa singuratate prea multa indiferenta prea multa slabiciune ..prea mult pt mine. intre o amorteala fizica si un discomfort general,intre gandurile triste si ochii incetosati ,se leaga o forma de deprimare..care stiu de unde provine defapt..mi-e inima sfasiata,iar vantul sufla printre crapaturi.mi-e sufletul pustiu si simt cum ploaia cade, distrugand si ultimul coltisor. imi sunt noptile zile si zilele singure si numar fiecare stea,fiecare clipa. am ochii un ocean de lacrimi,iar pe obraji imi curg imense fluvii. am visele identice iar visul imi e ruga .am sperantele obosite ..am avut vise..dar mai presus de toate am sentimente si imi apartin.am in minte ochii tai, imi suna in creier vocea ta..dar cel mai dureros e ca nu am inima ta..totul e intro liniste apasatoare. vise ce sau cufundat in abisuri.deschizand ochii am dat de singuratate si de golul din suflet. oricat as incera sa ma ascund de singuratate...tristete..ea tot ma gaseste.face parte din mine.poate ar trebui sa traiesc cu ea asa cum este...e o durere teribila ..mai ales acum..urasc starea asta ma sfasie pe dinauntru. azi durerea e de nesuportat ...pana si ingerul meu pazitor sta si priveste neputincios