Cand dorul nu dispare.

Am realizat in final ceva. Mi-am dat seama cum merge procesul de iubire, cum are loc relatia si de ce anume nu poti sa uiti pe cineva. Citeam in ziar ca un om de vreo 50 de ani s-a sinucis caci ii era prea dor de fata cu care a fost impreuna candva in timpul facultatii. Pare imposibil sa iubesti pe cineva in tot timpul asta, dar uite ca se intampla. Cand esti intr-o relatie cu cineva sunt doua lucruri care se intampla; 1. Te conectezi spiritual, sufleteste. 2. Te conectezi fizic. Cand te desparti, este nevoie sa te deconectezi atat fizic cat si spiritual. Conectarea spirituala presupune o imagine a persoanei iubite. De-a lungul timpului, aceasta se imbogateste cu detalii si contureaza impresia ta despre aceasta persoana. Ajungi sa te desparti. Te-ai deconectat fizic. Adica nu va mai vedeti, nu va mai vorbiti. Trebuie sa te deconectezi si spiritual. Cei care nu se deconecteaza spiritual ajung sa iubeasca o imagine toata viata. Asta este problema! Din cauza asta am ramas eu blocata cu imaginea lui de acum mult timp. Cand ramai conectat spiritual, ai o imagine care nu se mai imbogateste cu detalii, e o imagine veche, este un deja vu sentimental. Dorul asta iti face rau, nu poti duce o viata normala caci stii ca esti neimplinit, nu poti fi cu altcineva ca te gandesti ca nu asta ti-e destinul. Ce comico-tragic ca de fapt nu destinul se leaga de problema ta, ci pur si simplu un cablu care ai uitat sa-l scoti din priza. Poti trai ani de zile sau toata viata ta cu imaginea veche, si nu poti rezolva situatia in mod superficial. Multi fac prostia sa nu mai faca un lucru doar pentru ca nu mai vor sa-l infrunte. Asa am facut si eu, am zis ca nu ma mai gandesc la el, ca vreau altceva nou. N-a mers, eram falsa. Vroiam special sa nu ma mai gandesc la el, si asta era problema. Remediul este sa vrei sa rezolvi situatia, de aia am ajuns de-abia acum sa pun punct clar. Caci am realizat ca nu am scos un cablu, am realizat tot despre ce am vorbit mai sus, asadar, n-ar fi prostesc sa mai continui? Asta este adevaratul mod de a uita pe cineva. Asadar retineti, conectare spirituala si fizica. Atunci cand termini tot, te deconectezi de la ambele emotii, altfel esti prins intr-o lume vesnic schimbatoare cu o imagine veche, nestiind de ce te doare atat de mult. E simpla de tot solutia, insa este enorm de greu sa ajungi la concluzia asta, la concluzia asta sincera si rationala. Chiar si asa, probabil nu va ajuta prea mult articolul asta, dar daca actionati cumva, actionati pe calea asta.

.

Se spune ca poti sa ierti, dar nu poti sa uiti. Ne reprimam sentimentele, momentele urate prin care am trecut, incercam sa uitam persoanele care ne-au ranit. Dar daca nu ai uitat toate aceste lucruri, poti intr-adevar sa spui ca ai iertat persoana care le-a cauzat?

Iertarea cicatrizeaza ranile emotionale, atunci cand ierti, implicit uiti si-ti amintesti de momentele triste si de persoanele respective fara resentimente… Nu mai suferi, ti-au devenit indiferente… Cel care a gresit nu trebuie sa se astepte sa fie iertat imediat, este nevoie de timp pentru vindecare si iertare. Cu cat suferinta pricinuita este mai mare, cu atat uiti si ierti mai greu.

Poti spune cu adevarat ca “ai trecut peste” cand te simti impacat cu tine, cand poti sa zambesti gandindu-te la momentele si persoanele respective…

Doar niste simple cuvinte .

Se intampla in viata sa iubesti dar sa fi ranit....iti iei viata de la capat,vrei sa uiti tot,dar amintirile sunt mereu in inima ta amintindu-ti ca iubirea este cel mai frumos lucru care te condamna la suferinta. Acum e tarziu sa mai adaug ceva la tot ce a fost frumos,sau depanat atatea amintiri,atatea ganduri frumoase,intr-un timp atat de scurt. Ma intreb mereu acelasi lucru:de ce trebuie sa iubim atat de mult persoane cu care nu putem fi...Daca nu suntem facuti unu' pt celalalt de ce ne-am intalnit? De ce a a trebuit sa vi in viata mea si sa patrunzi atat de adanc in sufleteul meu?..De ce sufletul de multe ori ti-l ia tocmai acela care nu are nevoie de el?Oare exista dragoste absoluta?sau ochii care nu se vad se uita? Acum stiu ca esti fericita,poate nu mai insemn nimic pt tn,dar ma multumesc sa stiu ca fost candva..ca am trait amandoi in acelasi vis..stiu ca am un mod ciudat de a iubi si arata asta ..dar pe mn asta ma face sa fiu mai bun,mai intelegator,sper sa nu ajungi sa suferi asa cum am suferit eu. In sufletul meu va ramane mereu acel sarut dulce cu care mi-ai furat inima..iar numele tau este scris in inima mea si acolo va ramane mereu. O singura data in viata gasesti dragostea adevarata...si asta daca ai noroc. Te pup dulce, Cornel.

Nu imi pasa.

Dap nu mai imi pasa. Nu-mi pasa de ce se intampla in jurul meu. Sunt egoista. Daca stiu ca unei persoane pe care o cunosc i s-a intamplat ceva, doar spun la nimereala un “pacat” si aici se termina pasatul. Nu pot spune ca acest lucru se intampla de putin timp, ca inainte eram diferita. Si inainte simteam nepasarea, numai ca la un nivel mai mic.

Acum sunt foarte putine persoane de care pot spune ca imi pasa cu adevarat (familia si cativa prieteni).

Aaa.. as putea spune ca incep sa fiu antisociala. Nu ma pasioneaza interactionatul cu “lumea”, nu ma intereseaza ce a mai facut respectivul/respectiva si chiar daca mi se pun intrebari pentru a mai afla ceva despre viata mea, ce am mai facut in ultimul timp raspund simplu si intreb si eu cam aceleasi lucruri ca sa nu spuna ca macar nu am intretinut conversatia.

Cateodata imi pare rau ca am ajuns asa. Dar cand vad ca si pe altii ii doare undeva… nu ma pot abtine sa nu fiu rea si nepasatoare.

[acum a nu se intelege ca sunt asa mereu. am si eu momentele mele de bunatate, dar si aceste momente se raresc.]

Vorbind de ura...

In ultima vreme ma “incearca” un sentiment ciudat. Urasc lumea. Momentan nu stiu de ce, dar fiecare (bine.. aproape fiecare.. vreo 95%) om ma face sa nu-mi placa. Nu conteaza ca nu cunosc persoana respectiva. Imi fixez o anumita perceptie despre ea. Stiu ca nu e bine, dar nu ma pot abtine… si sincer nici nu vreau.Daca ceilalti pot sa isi faca o parere aiurea despre mine,eu de ce nu as face-o?

Nu Stiu.

Nu stiu ce sa mai scriu. Sunt atat de somnoroasa, plictisita, si cu gandul la scoala uneori, incat nu mai stiu ce sa scriu. Nici un subiect, nici inspiratie. Nimic, nothing, rien, nada, niente….

Aiurea...

Asa ma simt. Mi-e somn mai mereu, n-am chef sa mananc si pe deasupra stau si zac . Parca as astepta ceva sa se intample. Nu stiu daca astept ceva rau… sau ceva bun. Poate ca doar vreau sa vina cineva la mine,sa-mi traga una dupa ceafa si sa ma trezeasca la realitate. (desi…parca n-as vrea palma :)) In orice caz, mai rau este ca m-am obisnuit cu starea asta bolnavicioasa…

Vreau la mare...

Cum ar fi daca as putea sa merg inainte… fara sa ma uit inapoi?… Sa merg fara sa ma deranjeze apa care imi intra in plamani? Dar sa nu mor. Sa raman acolo. Mi-ar placea mult de tot sa pot face acest lucru. Nu am intentii sinucigase sau ceva de genul… doar ma gandesc cum ar fi. Si oricum nu imi doresc sa mor inecata, mi se pare o moarte prea dificila (cat iti tii respiratia…cum te ineci cu apa… complicat). In plus … am o imaginatie foaarte, mai bine zis, extrem de bogata (prea multe filme SF)!!!

P.S V-ar placea sa puteti face asta??? Bineinteles nu sa va inecati…

E u

E felul meu de a trece peste, de a merge mai departe, de a lasa in urma. S-a terminat, s-a dus, nu mai e, nu se mai poate, nu mai trebuie. Gata! Si stii ca ma doare, dar stii ca sunt puternica. Si stii ca sunt puternica, dar stii ca cedez usor. Si stii ca cedez usor, dar stii ca imi revin repede.

Da, doare. Inca doare. Ieri nu durea, nu simteam nimic in afara de indiferenta. Azi ma doare. Maine nu va mai durea. Iti promit ca va fi altfel de maine. Ziua de azi trebuie uitata, nu e una tocmai buna pentru mine, pentru tine e. Ti-am promis ca plec. Am plecat. Si nu m-am intors. Tu te-ai intors. Si numai tu stii de ce.

Ma asteapta, dar nu ma duc. Nu mai am puterea sa ma prefac. Vreau doar sa nu ma mai doara. Stii ca imi va trece. Dar vreau sa ma lasi. Si vreau sa-mi spui adevarul. Zici ca tii la mine? Atunci fii sincer. Stii ca mi-a placut culoarea verde. Asociaz-o cu "a-mi spune verde in fata". Nu ai tupeu? Nu esti barbat. Adio!

Testament moral

Si de ce crezi ca n-ai fi tu ultimul prost de pe lume, si ca mai degraba tu ar trebui sa dispari, nu eu? Eu nu zic asta, fiindca prostul e dat si el de Dumnezeu si trebuie sa traiasca si el, dar nu sub denumirea de destept, sa nu se mai inteleaga cine e, ci sub denumirea lui de prost, asa cum l-a stiut intotdeauna lumea si nu l-a pus niciodata in varf... A! Ca totdeauna a incercat sa arate ca nu e cum e si a ajuns nu o data sa-i dea jos pe cei ca mine, nimic de zis, a ajuns singur prin puterile lui.

Nu tin dieta.

Sunt acuzata din toate partile ca am slabit, ca ma infometez ca sa fiu slaba. Oamenii care fac asta nu gandesc, pentru ca daca ar face-o, s-ar uita la mine si si-ar da seama ca nu am ce sa dau jos, in caz ca vreau sa slabesc. Mie in general nu-mi pasa ce crede lumea de mine, ba chiar nu ii bag in seama, dar chestia asta a inceput sa ma exaspereze tocmai pentru ca eu incerc sa ma ingras, dar nu reusesc. Este de la metabolism.

Sunt bolnava, de asta nu am pofta de mancare. Stresul si problemele ma coplesesc. Sunt si eu o fiinta si am nevoie de dragoste. Ma hranesc cu dragoste. Dar eu nu primesc dragoste. De nicaieri. Nu sunt emo, dar sunt trista, tocmai pentru ca multa vreme eu am fost fericita, nu aveam nicio problema (sau daca aveam, o consideram minora, oricat de grava era), tocmai pentru ca eram fericita.

Da, sunt bolnava. Incerc sa ma recuperez, cu diverse tratamente. Pentru cea de-a doua boala nu s-a inventat inca un leac. Inima imi e bolnava.

Capricorn Semn de pamant: muntele. Trasatura caracteristica: crede ca este indispensabil. Fraza favorita: ce te-ai face fara mine? Capricornul este o capra si caprele se lupta cu muntele si-l domina. Daca vezi un Capricorn care se arunca de la etajul zece, urmeaza-l, caci sigur o va lua in sus. Mai mult decat in noroc, crede in efortul propriu. Capricornul, pentru a fi fericit, trebuie sa detina controlul asupra tuturor lucrurilor. Daca acest lucru nu este posibil, se enerveaza. Cam ca un preot Capricorn care, aflat pe patul de moarte, le spune calugaritelor care-l ingrijeau: - Vai! Ce o sa se aleaga de voi, cand eu nu voi mai fi, cine o sa aiba grija de voi, cine o sa va ghideze pasii? Si una dintre calugarite, cel mai probabil o leoaica, i-a raspuns: - Nu va faceti griji, Parinte, ca si Isus Hristos a murit si ne-am descurcat si fara El.

Interviu cu un afemeiat.

Eu: Buna!

El: Buna! Ce te face sa crezi ca sunt un afemeiat?

Eu: E de ajuns sa iti pronunt numele. E ceva automat.

El: I-auzi... Te ascult.

Eu: Ai avut vreo relatie serioasa pana acum?

El: Depinde ce intelegi prin serios. Am fost cu multe fete, am si eu o varsta. Am tinut la ele, le-am iubit pe fiecare in parte, in felul meu, dar si in felul ei, daca intelegi. Insa mi-am dat seama ca nu e bine sa ma leg de nimeni, dragostea doare de cele mai multe ori.

Eu: Pai sa stii ca sunt si cupluri care au ceva ani impreuna, si nu ma refer la cei casatoriti, ma refer la tineri, la fete de 14 ani, la fete de 18 ani.

El: E obisnuinta, nu e iubire, chiar daca inca isi mai spun "Te iubesc" dupa 4 ani de zile. La inceputul relatiei totul e frumos, incep cei doi sa se cunoasca, sunt incantati unul de altul. Pe urma apare dorinta, fac sex si astfel relatia devine serioasa. Se prezinta unul altuia parintilor, iarasi un pas important. Timpul trece, ei continua sa faca aceleasi lucruri: merg in bar, merg in club, fac sex, merg acasa unul la altul. Totul e comun, petrec mult timp impreuna. Chiar daca se simt bine, perfect impreuna, rutina isi face aparitia.

Eu: Spui asta din experienta?

El: Desigur. Nu as putea sa fac astfel de afirmatii fara sa stiu despre ce vorbesc sau doar din auzite. Trebuie sa traiesc eu pe pielea mea ca sa dau mai departe informatia.

Eu: Cum de ai rabdare sa faci fiecare fata sa ajunga in... patul tau?

El: Hai sa fiu realist. De multe ori nici nu e nevoie sa fac o fata sa vrea sa faca sex cu mine. Multe dintre ele vin singure la mine. Dar nu sunt un robot. Nu fac asta non-stop. O fac pentru ca imi place acest sport si pentru ca imi place fata respectiva. Se intampla sa mi se puna pata pe o fata, de obicei una cuminte, care nu cedeaza dupa 3 saptamani sau dupa 3 zile (depinde de caz). Atunci incerc sa ma apropii de ea, sa o cunosc, sa stiu cu cine umbla si incerc sa o cuceresc. Abia apoi ajunge la mine in pat. Sau in masina.

Eu: Si vrei sa impartasesti un secret, si anume cum cuceresti o fata?

El: Nu am o reteta anume, depinde numai de fata cum ma comport cu ea. Pur si simplu ma bag in seama, am tupeu, am zambet frumos si nu accept un refuz. Multi din acest oras , au papagal, dar nu stiu sa il foloseasca cu fetele, astfel ca asa reusesc ei sa piarda multe fete... bune. Nu sunt interesat de numarul de baieti care au ajuns la fata pe care o vreau eu sau o am, ci doar sa fie discreta. Nu suport sa vorbesc cu prietenii despre fetele cu care umblu. Si unele fete ma mai intreaba ce am "facut" azi, ieri de exemplu. Spun simplu ca nu e treaba lor pentru ca intr-adevar nu e treaba lor. Este viata mea intima.

Eu: Si daca se intampla sa vorbeasca o fata despre ce a facut cu tine, cum reactionezi?

El: Initial o sun sa o intreb. Daca se poate, ii cer sa ne intalnim sa rezolvam problema si sa gasim o solutie. Nu o amenint, nu o cert, nu o lovesc, doar discut, cat se poate de matur. Eu unul as prefera ca fetele cu care ma culc sa tina pentru ele aceasta experienta, nu sa se laude sau sa vorbeasca despre asta pur si simplu. Reputatia mea are de suferit zilnic. Si nu, nu sunt un baiat rau. Eu: Ce ai mai facut zilele astea?

El: Multe. Umblu tot timpul. Ma gasesti si pe Messenger, dar nu stau la laptop. De obicei il deschid si plec. Nu lucrez oficial, doar am afaceri personale, imi castig banii si muncesc pentru ei. De-aia imi permit sa ma relaxez cu cate fete vreau si mai ales cu ce fete vreau. In agenda mea din telefon cam 85% sunt fete. In lista de Messenger la fel, desi nu stau eu de vorba pe chat. Prefer sa cunosc o fata privind-o, admirand-o si apoi dezbracand-o. Asta mi-e meseria.

Eu: Cu prietenii tai vorbesti despre fetele cu care umbli?

El: Nu. Sau foarte rar, in cazuri de exceptie. Nu vorbesc cu nimeni despre aceste fete, sunt discret si astept acelasi lucru si de la ele. E treaba lor daca vor sa vorbeasca, sa se laude sau sa critice, tot ele vor fi vazute rau, nu eu. Dar nu mi-ar placea ca o fata pe care am placut-o sa vorbeasca despre ce a fost intre noi.

Eu: De ce?

El: Pentru ca atunci cand spun ca imi place o fata, chiar o plac, nu e numai sex intre noi. Nu neaparat o iubesc sau tin la ea, dar mi-e draga. Si de obicei fetele pe care le plac mult sunt cele care nu imi cedeaza, cele care ma refuza si mai ales cele care se lasa greu. A, si fizicul este un punct forte.

Eu: Pai desigur. Mi se pare normal, in cazul asta.

El: Sa stii ca am dat de fete care nu erau foarte frumoase, doar dragute, dar aveau corp frumos si stiau ce "fac".

Eu: Ai dat si de fete cuplate?

El: Da. Dar nu mi-a pasat. Daca fata imi place si o vreau, fac tot posibilul sa o am, indiferent cu cine e sau cu cine umbla. Nu ma intereseaza trecutul ei, nici macar prezentul, si mai ales viitorul ei. Nu ma intereseaza in sensul sa implic sentimente, emotii. Mie imi pasa de fiecare fata cu care ma culc. Asa sunt eu. M-au cautat baieti care ma acuzau ca le-am corupt "fata", imi cereau socoteala. Ghinionul lor e ca eu sar foarte repede la bataie, mai ales cand vine vorba de o fata pe care o plac. Dar totodata pot sa arat ca imi pasa de o fata si de fapt sa ma doara undeva de ea. Totul e posibil. Am invatat sa nu mai implic sentimente. Nicaieri. Niciodata.

Eu: Nu e cazul sa te intreb de casatorie, chiar daca ai varsta pe care o ai.

El: Nu pot sa fiu fidel. Si nici nu vreau. Nu merita. Nicio fata nu merita sa te sacrifici pentru ea, mai ales dupa 20 de ani, cand esti in floarea varstei.

Eu: Ce parere ai de fetele care se comporta ca baietii? In sensul ca nu le pasa de ce crede lumea de ele, daca se culca cu mai multi baieti, fara sa aiba o relatie.

El: Hmm... Pai, in primul rand, nu toti baietii sunt asa. Pentru mine exista cam 3 tipuri de baieti. Baietii care se implica in absolut fiecare relatie, chiar daca inseala sau nu. Baietii care nu au relatii, decat sexuale si nu implica sentimente. Si baietii care vor sa fie ca acesti baieti, care ajung de rasul lumii, pentru ca majoritatea dau de fete care isi bat joc de ei.

Eu: Interesanta categorizare. Continua.

El: Oricat de mult as vrea sa nu fiu nesimtit, misogin, nenorocit si cum mai vrei tu, nu ma pot abtine sa nu afirm ca fetele sunt proaste. Se indragostesc orbeste de orice tip cu vrajeala, aia le lasa si ele plang in continuare dupa ei, sperand ca se vor impaca, ca el va regreta ca a parasit-o si totul va fi bine. Gresit, fetelor!! Daca un baiat nu mai e interesat de o fata, nu va mai fi niciodata. Ciorba reincalzita nu e buna! Daca nu ati stiut sa il pastrati interesat, nu veti reusi niciodata, indiferent de cate ori va impacati. Dupa parerea mea, exista multe fete proaste. Foarte rar vezi o fata, ca baiat, pe care sa o admiri, si nu fizic.

Eu: Ce sfat ai pentru baietii care vor sa fie smecheri, dar nu reusesc?

El: Sa incerce sa nu mai copieze pe aia care sunt cu adevarat smecheri, adica au ce fata isi doresc si cand isi doresc. Nu le zic sa fie ei insisi, ca o dau in bara. Le spun doar sa invete de la cei buni, dar sa nu copieze! Nu rezolva nimic.

Eu: Si pentru fetele care vor sa uite vreun tip?

El: Sa vina la mine si le ajut eu.

Eu: Si crezi ca sexul le va ajuta? Poate fetele sunt indragostite, iubesc si nu le pasa de sex.

El: Parerea mea e ca sexul ajuta. Trebuie doar sa te relaxezi si sa te lasi purtata de val.

Eu: Pai si daca fata regreta pe urma ce a facut?

El: Asta nu mai e problema baiatului, ci a ei, pentru ca ea a fost de acord sa faca sex cu altul, nu a obligat-o nimeni.

Eu: Deci baiatul nu va avea nicio responsabilitate emotionala.

El: Nu. E doar sex. Nu e relatie. Nu e dragoste.

Eu: Si daca nu le ajuta faptul ca au trecut la alt baiat?

El: Asta nu e problema mea. Eu mi-am facut "datoria". Fata ma cauta, imi spune ca vrea sa faca sex cu mine pentru ca vrea sa-l uite pe fostul. Eu zic "Ok, daca tu crezi ca te ajuta, te pot ajuta. Dar numai daca esti sigura ca vrei sa faci asta si daca crezi ca te ajuta.". Fata accepta, e increzatoare. Si apoi se intampla o chestie, care depinde de fata. Se poate indragosti de acest tip si va vrea o relatie cu el sau poate numai sex, dar va vrea un anume viitor cu el. Il va compara cu fostul si indiferent cat de bun a fost, tot pe fostul il prefera. De ce? Pentru ca pentru ala avea sentimente cand s-a culcat cu el. Eu, din experienta, alta solutie nu vad. Nu inteleg de ce cred fetele ca o sa uite un tip culcandu-se cu altul. E pura abureala.

Eu: Se zice ca o iubire vindeca pe alta. Eu personal nu cred in aceasta afirmatie.

El: Pai foarte bine faci. E o abureala si mai mare. Nu ai cum sa uiti pe cineva, doar sa treci peste. Poate uiti nume, date, dar ce ai trait cu persoanele nu uiti.

r.i.p.

Uneori, imi este atat de dor de tine, de ceva ce nu am trait. M-au derutat locurile care nu te mai au inauntrul lor, umbrele pe pamantul gol, care oricum nu avea decat resturile vietii, dar te stiam acolo. Am avut senzatia ca privesc un mormant gol, o cruce cu un mesaj sec, doar cifre ( 8 septembrie 1928– 8 martie 2010)… erai acolo, stiu ca mai esti, dar nu am putut sa te gasesc, nu am fost in stare sa te mai gasesc, sa mai cred ca esti acolo…

Uneori doar imi ridic privirea spre cer si stiu ca de acolo nu ai cum sa pleci, ca vei fi mereu in nori, in stele, in pasari. Intotdeauna am crezut ca te gasesc in porumbei… E un gol in mine pe care nu a putut nimeni sa il umple. E o prapastie in sangele meu pe care nu poate nimeni s-o acopere. E o imbratisare pe care nimeni nu a putut sa mi-o ofere, e o lacrima pe care nu a sters-o cineva vreodata. Esti tu, pe care nu te-am mai gasit vreodata...si nici nu te voi mai gasi.

inca......

Vreau sa dorm dar abia m-am trezit.

Vreau sa invat dar mi-e mult prea lene.

Vreau sa nu mai fiu asa obosita.

Vreau sa mananc dar nu mi-e foame.

Vreau sa aud doar sunetul valurilor.

Vreau sa fi “vechiul tu”.

Vreau sa nu-mi pese.

Vreau sa fie soare dar cand e soare vreau sa ploua.

Vreaaaaau sa nu ma mai atasez atat de taree de asa-zisele persoane speciale.

Vreau sa-l pot intelege pe Tolstoi.

Vreau sa pot sa zambesc tot timpul.

Vreau sa-mi scot din minte ideea de a renunta.

Vreau sa stau in ploaie.

Vreau multee..

Quote: Hai sa ne drogam, legal. :)

1.2.3.

Sa scriu? Ce sa scriu..?

Sa iubesc? Pe cine sa iubesc?

Sa vreau? Pe cine sa vreau?

Imi place? .. De cine-mi place?!

Gandesc? Cum sa gandesc?

Simt? Ce sa simt?

Sa-mi doresc? ..

..Sa te doresc..

..sa te am..

..sa te iubesc..

..sa te-mbratisez..

..pe cinee?

pe tine..

Nimic nu are vreo logica. p u n c t

Parca e o cursa pentru mine, parca alerg din ce in ce mai mult dupa lucruri care imi sunt clar peste posibilitati, ajung sa cred cu tot sufletul in lucuri ce nu se regasesc in nici un fel pe langa mine dar eu cred si le simt la un degetel distanta de atingerea mea ... de ce?! pai pt ca sunt proasta ... e aproape natural raspunsul ... curios e faptul ca nimeni nu imi aproba lucrul asta, ba chiar mai mult ma indemna la exact opusul ... de ce?!? ... dar ce stiu ei?! dar ce stiu eu?! nimic cum spuneam ... nimic...nimicut ... nu conteaza...chiar nu conteaza avand in vedere tot amalgamul din fata mea, din mine ... nu cred ca sunt eu facuta pentru lucruile astea, imi e destul de clar, si pana la urma nimeni nu spune ca iubirea e pt toti, sau ca trebuie sa existe un astfel de lucru si pentru mine, cum spuneam ... Invata ... copil prost, ca nimeni nu te iubeste doar de dragul de a te iubi, invata ca toti vor ,intr-un fel sau altul, profita de slabiciunile tale, va lua ce isi va dori si isi va vedea de drum, nu meriti efortul de a fi iubita, de real, nu meriti sansa de a simti, nu meriti sansa, nici macar una, singura ai fost mereu ... singura care a luptat, singura care a iubit, singura care a visat si cu siguranta singura care a vazut rostul si fericirea ... invata ca nu ai contat/contezi/vei conta pentru cineva, si cu atat mai putin nu insemni atat de mult incat sa fii iubita .