Nonsense?! Maybe…
Daca as putea sa dau molozul asta la o parte si sa vad prin voi ar fi ceva, dar asa va vad pe voi.Pe voi, oamenii, sau ce a mai ramas din latura aceea umana. Iar eu pentru ca iubesc omul si fara el ma simt ca o barca in deriva, trebuie sa fac mii si mii de compromisuri, uneori trebuie chiar s-o fac pe aia oarba, alteori sa pretind ca nu am auzit nimic sau ‘au fost doar zvonuri’ .Consider ca intelegerea, respectul si bunul simt ar trebui sa vina din ambele tabere…sa nu mai vorbesc de compromisuri si toate cele…Iubire?! Da, te iubesc, pentru ceeea ce esti nu pentru ceea ce ai incetat a fi, dar tu cel/cea din fata mea, nu lua aceste sentiment ca pe-o slabiciune…nu lovi atunci cand vezi ca aceasta iubire sau acesti ochi isi pierd calea ci dimpotriva sustine si intareste, incearca sa fi om si tu la randul tau.Nu vorbesc doar in cazul meu, vad zi de zi oameni care ‘ucid’ oameni, vad oameni care ajung in stari ca ale mele, vad oameni care spun ‘n-am s-o mai fac, mi-am calcat prea mult pe orgoliu’…”nu mai vreau iubire, m-a ucis…a ucis ce eram….” De ce nu putem trai noi intre noi, pana la urma suntem toti construiti din aceeasi materie?De ce mereu trebuie sa se ajunga la sangerari? Chiar nu ne putem ierta? Eu una recunosc, iert dar nu uit…Si nu ca nu as vrea ci doar ca nu pot, am incercat de prea multe ori si nu mi-a iesit niciodata, acele fragmente raman mereu acolo, undeva…Dar macar ma stradui sa pot sa fac cumva sa mai dau o sansa acolo unde multi spun ‘nu se mai merita’ desi de multe ori au dreptate sau sunt situatii in care sunt constienta de acest lucru, dar macar o fac, restul depinde de acea persoana, poate sa ma trateze la fel sau poate sa faca ceva… sa arate ca nu mai e ce a fost inainte.Nu caut neaparat demonstrari, dar mi-au placut intotdeauna faptele, pentru ca ele vorbesc de la sine, arata schimbarile sau stagnarile.Ce sa mai spun, imi pare rau ca pentru unii ajung sa fiu doar ‘o alta pagina’ sau un ‘alt trecator’ iar ei la randul lor sa fie la fel dar, cum zicea o prietena, ‘Nu-ti face griji, vei cunoaste oameni si oameni, nu totul se opreste aici.” Da, adevarat dar ce are daca ii vreau si pe acestia si pe cei care vor urma? De ce sa ajunga o amintire cei de acum? De ce sa privesc doar o poza sau sa am doar ganduri la ‘cum era’? Nu! Eu doresc tot, iar acolo unde nu sunt dorita, simt….simt si plec.Poate ‘aberez’ acum dar peste ani imi voi aminti ca azi nu a fost o zi ca toate celelalte, a fost o zi plina de intamplari!Noapte linistita!
